Electrocutarea. Necroze, gangrene, escarii, ulcerele trofice, fistule

Efectul termic al curentului electric se datoreşte de legea fizică Djoul, conform căruia cantitatea de căldură degajată este direct proporţională de puterea şi tensiunea curentului electric. Asupra profunzimii afectării în electrocutare are importanţă şi timpul de contact, suprafaţa de contact, rezistenţa ţesuturilor de contact. Modificările majore sunt în locurile de intare şi ieşire a arcului electric.646x404

Efectul biologic se datoreşte modificării concentraţiei ionilor şi dereglarea polarizării membranelor celulare. Se dezvoltă formarea agregatelor de eritrocite şi trombocite cu trombarea vaselor cu dezvoltarea necrozelor secundare. Este periculos cazul cînd arcul electric trece prin cord sau creer cu dereglarea activităţii acestor organe.

 

Tabloul clinic

Simptomatica locală se caracterizează prin:

  • Prezenţa porţilor de intrare şi ieşire al arcului electric;
  • de obicei suprafeţe afectate mici (2-3 cm) de o formă rotundă, în centru retracţie, marginile elevate;
  • hiperemia lipseşte;
  • sindromul dolor lipseşte;
  • poate avea loc metalizaţia suprafeţelor afectate
  • arsurile întotdeauna sunt profunde.

Coroana parțială patru/cinci pe un premolar mandibular

Coroana 4/5 inversă este o coroană parțială indicată pe premolarii și molarii inferiori înclinaţi oral. Prepararea bontului pentru o coroană de înveliş metalică ar necesita un sacrificiu prea mare de substanţă dură dentară. Această coroană acoperă de data aceasta suprafaţa vestibulară, pentru că exigenţele estetice sunt minime.dental_implant31

Şanţurile se prepară în jumătatea orală a suprafeţei proximale. Şanţul transversal care le uneşte, se prepară pe versantul vestibular al cuspizilor orali, similar cu cel preparat la un premolar superior (nu sunt cuspizi de sprijin).

Ele se deosebesc de preparațiile pentru dinții superiori laterali prin aceea că necesită retenție mai bună datorită faptului că dinții laterali inferiori au coroane mici, comparativ cu dinții laterali maxilari. Prin urmare, preparația se întinde și spre vestibular adică și pe cuspidul funcțional vestibular pentru un plus de rezistență.

Reducerea feței  ocluzale

  • Realizarea șanțurilor de orientare. Șanturile de ghidaj au o adâncime de 0,8mm pe panta vestibulară a cuspidului oral și de 1,3 mm pe pantele orale ale cuspidului vestibular.
  • Substanța dentară restantă dintre șanțuri se îndepărtează.

Clasificarea tumorilor ovariene benigne. Starile precanceroase

 Clasificarea tumorilor ovariene benigne. Tabloul clinic. Diagnostic. Tratament.

Clasificare histologică:

  • T. seroase: benigne — chistadenom, papilom de suprafaţă, adenofibrom şi chistadenofibromaparatulreproducatorfemininanatomiepozesiimagini36
  • T.mucinoase: benigne — chistadenom, adenofibrom şi chistadenofibrom
  • T.endometriale: benigne — adenom, chistadenom, adenofibrom şi chistadenofibrom
  • T.celulelor deschise benigne

T.Brenner.

  1. seroase – sunt de 2 tipuri: cilioepiteliale şi papilare

Clinic: la tact vaginal – formaţiune rotundă mobilă situată lateral sau retrouterin.

Chistoamele cilioepiteliale – mai frecvent unilateral, unicamerale, pereţii netezi, conţin lichid seros de culoare gălbuie cu cristale mici.

Chistoamele papilare în unele cazuri se pot maligniza. Caracteristic – situarea intraligementară sunt pluricamerale, cu multe papile, cu lichid gălbui-cafeniu, afectare bilaterală procese aderenţiale în abdomen.    stale mici. eţinerea dezvoltării Clinic – dureri în regiunea inferioară a abdomenului, greutate, discomfort, fenomene dizurice, dereglări ale defecării.

Starea de rău epileptic

Este o formă particulară unde crizele comiţiale se prelungesc sau se succed fără recuperare între crize.

Conform definiţiei lui S. Shovron (1994) statusul epileptic se consideră atunci, când activitatea epileptică persistă 30 min sau  mai mult.tumori-letali-vaccino

Dup definiţia Wasterlain (1997) statusul epileptic se consideră atunci când convulsiile continue durează mai mult de 5 min., convulsiile intermitente — nu mai puţin de 15 min. sau manifestările electroencefalografice ale convulsiilor nu mai puţin de 15 min.

Poate să apară în orice formă semiologică de epilepsie. Când este vorba de crizele tonico-clonice, viaţa bolnavului poate fi în pericol.

Clasificarea statusului epileptic

  • Status convulsiv generalizat
  • Status parţial simplu
  • Status non-convulsiv

Incidenţa 41 pacienţi la 100.000/an

Letalitatea — 22% (la copii — 3%, adulţi — 26%)

Spre deosebire de criza epileptică simplă în cadrul statusului epileptic suplimentar se produc următoarele modificări:

  • dezechilibru ionic (sporirea influxului intracelular de calciu)
  • deficienţa sistemului GABA-ergic
  • modificări metabolice severe

Sarcina extrauterină

Este sarcina ce se dezvoltă în afara cavităţii uterine (trompe, ovare, cornul rudimentar al uterului, cervicală, cavitatea abdominală)

Clasificare:

1.Sarcina tubară: bilaterală, concomitentă (înimages (1) tompă şi uter), gemelară, pe bont restant de trompă; după sediu: interstiţială, istmică, ampulară, pavilionară sau fimbrică; după evoluţie: în curs de evoluţie şi întreruptă (prin ruperea peretelui trompei sau prin avort tubar)

2.Sarcina ovariană: internă (intrafoliculară), externă (pe suprafaţa ovarului)

3.Sarcina intralegamentară: primară (între foiţele lig. lat), secundară (oul rupe peretele trompei şi nidează în foiţele lig. lat)

4.Sarcina abdominală: primară, secundară.

5.Sarcina în cornul rudimentar al uterului – apare în rezultatul migraţiei externe a ovului fecundat sau a spermatozoidului.

 

Consecintele fracturilor si leziunilor articulare (redoare, anchiloza, pseudoartroza)

Printre cele mai frecvente complicaţii şi consecinţe ale traumatismelor locomotorului sunt:

redorile şi anchilozele în articulaţiile traumatizate;

consolidările lente ale fracturilor şi pscudoartrozclc;

consolidările vicioase;

osificările posttraumatice paraarticularc;

osteita posttraumatică;

amputaţiile şi dezmembrările;

osteoporoza posttraumatică şi altele.

Redoare este diminuarea amplitudinii de mişcare articulară, fără ca suprafeţele articulare să prezinte alterări serioase ale cartilajului şi sunt în traumatisme ale articulaţiei sau şi la distanţă de ele.Anchiloza se caracterizează prin suprimarea mişcărilor articulare din cauza blocajului intraarticular de către ţesutul fibros (anchiloza fibroasă) sau concreşterea prin ţesut osos al fostelor suprafeţe articulare (anchiloza osoasă). Anchilozele sunt consecinţe ale leziunilor grave intraar-ticulare, ale proceselor inflamatoare destructive etc.

Afectiunile degenerative ale articulatiilor mari

Osteoartroza-afecţiune degenerativă osteoarticulară ce se caracterizează prin deteriorarea cartilajului articular, schimbări în osul subcondral sinovita persistentă latent progresivă, cu evoluţie lentă şi invalidizare treptată a pacientului.

Clasificare Casinskaia-clinico-radiologică

Gradul I: discomfort, durere la efort, in special spre seara, dureri dispar în repaus, uşoară impotenţă funcţională. Radiologic:greu de diferenciat, o pensare neinsemnată a fisurii articulare, apare o uşoară scleroză subcondrală, apare accentuarea contururilorradiografice a suprafeţei articulare.Poate apărea sinovită tranzitorie.

Gradul II: accentuarea semne din I, apare durere din start, cuparea durerii cu medicamente, incep modificările conturului articular, scleroza subcondrală pronunţată, apare osteofitoza.

Profilaxia Malariei quarta

In scopul combaterii malariei şi profilaxiei acesteia în ţările, în care ea a fost lichidată, se prevăd acţiuni contra vectorului (distrugerea ţînţarilor maturi, a larvelor şi nimfelor lor) şi măsuri contra agentului, care se realizează prin depistarea precoce şi tratarea tuturor bolnavilor şi purtă­torilor de paraziţi.af847e1t Persoanele, care pleacă în focare endemice de malarie, vor fi supuse unui program de chimioprofilaxie individuală.

Administrarea reme­diilor schizotrope (clorochina, amodiachina, fansidar) începe cu cîteva zile înainte de a intra în focar şi continuă pe tot parcursul aflării în el, plus 4— 6 săptămîni după ieşirea din zona impaludată. în scopuri chimioprofilactice se administrează de obicei delagyl, cîte 0,5 g o dată în săptămînă, amodiachi­na cîte 0,4 g (baze) o dată în săptămînă. Chimioprofilaxia realizată conform schemelor descrise previne îmbolnăvirile de malarie tropica şi cuartă, precum şi manifestările precoce ale malariei terţe şi celei de tip ovale. în zonele cu malarie tropica rezistentă la clorochina se aplică fansidar sau metachelfină (se admite sulfalen 0,5 g+cloridină 0,025 g, cîte 1 comprimat o dată în săp­tămînă).

Patogenia si anatomia psedotuberculozei

Patogenia psedotuberculozei este studiată insuficient. Infectarea se produce pe cale bucală. De menţioanat, că însuşi faptul molipsirii nu este asociat în mod obligatoriu de dezvoltarea procesului patologic. image-13Ca şi în alte infecţii, în cazul de faţă o însemnătate mare au : starea organismului uman, doza infectului, însuşirile patonenice ale tulpinii în cauză etc. în funcţie de proprietăţile biolo­gice ale microbului, de capacitatea de a produce endo- şi exotoxine, de a provoca reorganizarea alergică a organismului, în tabloul clinic al afecţiunii se observă sindroamele infecţios, toxic şi alergic.
Produsele infectate cu un conţinut mare de microbi, de toxine şi produşi metabolici ai acestora pătrund prin mucoasa bucofaringelui şi ganglionii limfatici periferici (de aici faringita, limfoadenita cervicală) în stomac, intestinul subţire şi apoi în ganglulonii limfatici periferici ileocecali.

Ornitoza — boală infecţioasă determinată de una din chlamydii

Ornitoza este o boală infecţioasă determinată de una din chlamydii — micro­organism patogen de natură procariotă — transmisă de la păsările infectate preponderent pe cale respiratorie. Este caracterizată prin lezarea primară a plămînilor cu fenomene de intoxicaţie generală. Boala poate evolua în for­mă acută, cronică sau latentă.7c04faaafd

Etiologic Agentul patogen al ornitozei este unul din microorganismele larg răspîndite în natură, cunoscut anterior sub denumirea Bedsonla, Miyagawa-nella, Rakeia, Neorickettsia, „virus» sau „agent» al grupului PLT (psittacoza, limfogranulomatoză şi trahom) sau OLT (ornitoza, limfogranulomatoză şi trahom). Aceste microorganisme patogene au fost delimitate într-un ordin aparte Chlamydlales. Agentul ornitozei este referit la specia Chlamydia psittaci, genul Chlamydia, familia Chlamydiaceae, ordinul Chlamydlales. Formele principale ale microorganismului sînt corpusculii elementari — formele infecţioase şi corpusculii reticulari sau iniţiali — formele vegetative.- Corpuscu­lii elementari au formă sferică cu diametrul mediu 250X350 nm.

1 2 3 4